Datasets:

vladciocan88
/

ljspeach_ro_54h

audio audio	text string	source string
	Orientalele, frunzele de toamnă, cânte cele crepusculului,	0
	vocile interioare, razele și umbrele, contemplațiile,	0
	aceste apariții și dispariții au fost	0
	numite rezistența și mișcarea. Printre ele se vede strălucinda	0
	Víctor Hugo, 1802-1885,	0
	este un poet, prozator și dramaturg	0
	francez, teoretician și principal reprezentant al școlii	0
	Ce-ști doi ani se nață ca doi munți între ani din aintea lor	0
	și cei care i-au urmat. Au o măreție revoluționară,	0
	închid în ei prăpăsti. Masele sociale, temeliile	0
	civilizației, grupul solid de interese suprapuse și legate,	0
	umbrele de veacuri ale străvechilor întocmiri franceze,	0
	toate să-i vesc și pier în fiecare clipă printre norii grei	0
	Partea Patra, Idila din strada Plume	0
	si Epopea din strada San Denis, Cartea Antei,	0
	Cateva pagini de istorie 1. Retezat	0
	din Radacina Ani 1831-1832	0
	care a urmat după revoluția din Iulie	0
	Devotamentele ostenite, vitejiile îmbătrânite, ambițiile	0
	săturate, averile rotungite, toate caută, cer,	0
	se roagă, cer și scuradă post, îl au, pun	0
	stăpânire pe pace, pe liniște, pe huzur, sunt	0
	mulțumite. În vremea asta, anumite fapte, ies la	0
	Acestea sunt ciudate și îi înșală pe oamenii politici care vor să se folosească	0
	de ele. La început, națiunea nu ceră decât odihnă.	0
	Oamenilor le esete numai de pace, au o singură ambiție,	0
	să fie mici, cu alte cuvinte, să ai băliniște.	0
	S-au văzut, slavă Domnului, destulea evenimente mari, destul	0
	neprevăzut, destulea aventuri îndrăznețe și destui oameni de seamă.	0
	Le-ar da bucuros pe Cezar în schimbul lui Prusias. Și	0
	pe Napoleon în schimbul rege lui din Ivetot. Ce	0
	rege la locul lui a fost? Au pornit la drum	0
	în zori, ziua lungă și grea e pe sfârșite. Au poposit	0
	întâi cu Mirabo, apoi cu Robespier, a treia oară cu Bornaparte.	0
	Chezășile sunt pentru fapte ceea ce e o dignă pentru oameni.	0
	Asta cerea stuartilor anglia după moartea protectorului. Asta	0
	cerea burbonilor franța după căderea imperiului. Garanțile	0
	sunt o necesitatea vremurilor. Trebuie date. Prințile	0
	acordă, dar de fapt, sunt date de însășputerea lucrurilor.	0
	Faptele acestea sunt zămislite de revoluție și de războaie, și	0
	există, trăiesc, au dreptul de a se așeza în mijlocul societății	0
	și se așață. Faptele acestea sunt, de obicei, sergenții	0
	și furierii care pregătesc sălășul principiilor. Și	0
	iată ce să-i vește în fața filosofilor politici.	0
	În vreme ce oamenii obosiți cerodihnă, faptele să vârșite	0
	Casa de Bourbon se creză puternică, pentru că imperiul fuse se luat	0
	din fața ei ca un decor de teatru. Nu-și dădu seama că	0
	și ea fuse se adusă în același chip. Nu-și dădu seama	0
	că se aflau în aceași mână care îl îndătura se și pe Napoleon. Crezucă	0
	are rădăcini, pentru că ea era trecutul, dar trecutul întreg	0
	era franța. Rădăciniile societății franțeze nu se aflau în	0
	Adevărat dâng și bine de știut, pe care stoarții nu l-au bănuit	0
	în 1662 și pe care burbonii nu l-au întrezrit	0
	Și totuși, casa de Bourbon ar fi putut simții, judecând	0
	după cât îi era de neplăcut darul ăsta, că el nu purcede de la	0
	ea. În secolul al noos prezecelea Fuu Ursuza,	0
	se întuneca de câte ori înfloreau o națiune, ca să ne servim	0
	de un cuvânt grosolan, adică popular și adevărat, strâmba	0
	Cădăcinele acestea nevăzute și vii nu constitueau dreptul	0
	unei familii, ci istoria unui popor. Ele se aflau pretutindeni,	0
	numai subtron, nu. Casa de Bourbon era pentru franța veriga	0
	ilustră și sângerata a istoriei sale. Numai era însă	0
	elementul principal al destinului ei și tamelia necesară politicii	0
	ei. Franța se putea lipsi de Bourboni. Se lipsise de ei	0
	Cu alte cuvinte, tăgădui națiunii ceea ce o făcea națiune,	0
	și cetățianului ceea ce îl făcea cetățian. Acesta	0
	e fondul actelor vestite care se numesc ordonanțele din Iulie,	0
	restaurația căzu, căzu pe drept. Trebuie să spunem însă	0
	că nu fuse se vreșmașe tuturor formelor de progres,	0
	Niciodata aceasta pretenție pornită de jos, care	0
	se numește dreptul regilor, nu fă găduise în asemenea măsură dreptul	0
	de sus. E greșa la cea mare, care a făcut ca această familie	0
	să pună mână din nou pe garanțiile acordate în 1814,	0
	pe care le numea concesii. Ce lucru trist.	0
	Ei nu meau concesii cu ceririle noastre. Drepturile noastre	0
	Restaurația, când-i se părucă-i venise ceasul, se socotibii	0
	ruitoarea supra lui Napoleon și-i înrădăcinată în țară,	0
	se crezu, adică tare și-adâncă, și-i hotărându-se să intre	0
	în acțiune, dădu-l-o vittura. Se ridică într-o zi în fața	0
	franței și, ridicând glasul, tăgădui titlul colectiv	0
	și titlul individual, suveranitatea națiunii, libertatea	0
	E-i nici nu se gândeau la asta. Și cum ar fi bănuitoi ei,	0
	care și închipuiau că Ludovic al XVII adobna la nouă termidor,	0
	și Ludovic al XVIII-lea în ziua bătăliei de la Marengo, niciodată,	0
	de la începuturile istoriei, prinții nu fusesă răatât de ori	0
	din fața faptelor, și a cantității de autoritate divină pe care	0
	Bourbonii au fost o unealta civilizației care s-a sfărmat în	0
	mâinile providenței. Căderea Bourbonilor a fost plină de	0
	măreție, nu din partea lor, ci din partea națiunii. Ei	0
	au părăsit tronul cu gravitate, dar fără autoritate. Coborarea	0
	lor în întuneric n-a fost una dintre acele dispariții solemne care lasă	0
	Naţiunea se desprinsese sub restauraţie cu discuţiile liniştite	0
	ceea cei lipsise Republicii şi cumăreţia în vreme de pace,	0
	ceea cei lipsise Imperiului. Franţa liberă şi puternică fusesă	0
	un spectacol plin de îndemn pentru celelalte popoare ale Europei.	0
	Sub Robespier, revoluţia avusese cuvânt. Sub	0
	Timp de 15 ani furăvăzute lucrând în pace, la	0
	lumina zilei, mariile principi, atât de vechi pentru gânditor,	0
	atât de noi pentru omul de stat. Egalitatea în fața legilor,	0
	libertatea conștiinței, libertatea cuvântului, libertatea	0